– Auzi, Clau? Să mai cerem o părere?
– Da, hai, îi scriem lui Suru?
– Claaaar!

Suru. Adică Andreea Surugiu, mintea noastră limpede când nu mai vedem clar tastele. Am putea scrie despre ea romane, care încep la vin și se termină în Vamă. Sau la birou, unde am fost colege toate trei și zilele treceau chiar simpatic. Sau cu ochii dați peste cap, în ședințe, când n-ai nevoie să spui ceva, că știi că suntem pe aceeași lungime de undă. Avem mulți oameni grozavi în jurul nostru, dar dacă ar fi s-ajungem pe o insulă pustie cu un singur om, Suru ar fi. C-ar da cu sclipici în băștinași, i-ar organiza să ne facă o căsuță în copaci, ar scrie cu roz și cu verde turbat SOS, în caz că ne-am decide vreodată să revenim în lume. Ne-ar asculta dramele și ne-am da sfaturi între noi, ca niște oameni mari ce suntem, pe care știm toate trei nu doar că nu o să le urmăm, dar o să facem fix invers, pentru că viața e un carnaval și nouă ne plac poveștile. Suru-poveștile 🙂

  1. Ce înseamnă pentru tine “să faci bine”?

Lucruri mici, simple, de bază, de bun simț, din suflet – pentru că nu trebuie să primim premiul Nobel pentru pace, ca să putem spune că facem bine. Eu simt că fac bine atunci când primesc zâmbete înapoi, ca răspuns la zâmbetele mele random pe stradă, deși prima dată mă lovesc de fețe încruntate și gri. Cred că fac bine atunci când sunt empatică, deși primul instinct ar fi să cântăresc lucrurile din „papucii mei”, atunci când spun „îmi pare rău”, chiar dacă în primă fază nu cred că am făcut nimic greșit și așa reușesc să înțeleg mai bine situațiile în care sunt pusă. Atunci când, atunci când. Cred cu tărie că trebuie să facem bine prin acele lucruri simple, dar care sunt cel mai greu de făcut și apoi vom reuși să „schimbăm lumea”, dacă asta este ceea ce ne dorim.

  1. Când ai făcut ultima oară bine? În ce-a constat?

Mie îmi place asta cu zâmbitul random pe stradă la oameni. De cele mai multe ori se uită la tine ca la un om nebun, dar se întâmplă, rar ce-i drept, să vezi cum înseninezi instant ziua unei persoane. Asta am făcut săptămâna trecută, am împărțit sclipici și mi s-a întors înapoi printr-un zâmbet larg, atât pe buze, cât și în privire. Priceless!

  1. Când ți s-a făcut ultima oară bine? Care a fost?

În weekend-ul care tocmai a trecut, că am fost la ai mei acasă și au înțeles nevoia mea de somn până când mă trezesc din proprie inițiativă. Vezi?! Empatie. Deși mama m-ar fi trezit la 8, cu cafeaua sub nas, chiar dacă eu am ajuns la ei cu vreo 3 ore înainte. Nu de alta, dar e sâmbătă, e zi de curățenie, piață de făcut și muuuulte altele. Da, cred că de la ai mei am învățat asta cu empatia. Îi iubesc.

  1. 3 calități pe care crezi că le au #aiabuni

Răbdare cu ei înșiși – să descopere ce-i mai bun

Spirit didactic – să dea mai departe ce învață ei de zi cu zi

Încredere în ceilalți – că pot deveni cea mai bună versiune a lor

  1. Dacă ai avea o super-putere, care ar fi ea? Cum ai folosi-o să faci bine?

Băi, o să spun acum ceva ce pe mulți nu o să uimească. Ha ha. Băi îmi doresc să pot presăra sclipici peste tot. Pentru că pentru mine sclipici înseamnă gânduri bune, veselie, culoare, zâmbete, răbdare, voință, perseverență și toleranță.

  1. Poți să schimbi o zi din viață – să nu mai existe – ce zi ai schimba?

N-aș schimba nimic. Acesta este primul gând care mi-a venit și motivația ar fi că eu consider că am învățat câte ceva din fiecare zi și asta m-a făcut să fiu omul de astăzi.

Pot să las și o recomandare aici? Cred că dacă am lua lucrurile fix așa cum sunt ele și am încerca să înțelegem mai mult de ce trecem prin anumite experiențe, fie ele mai bune sau mai puțin bune, am fi mai împăcați cu noi în fiecare zi. Fiți blânzi cu voi, băi! Iubiți-vă mai mult și nu încercați să vă schimbați, ca să încăpeți în niște tipare.

  1. De ce să mergem la vot?

Pentru că așa fac ăia buni. Sunt toleranți, dar știu că schimbarea vine din hotărârea de a schimba ceva. Nu poți să fii supărat că nu se întâmplă lucrurile așa cum îți dorești tu, dacă tu nu ai făcut nimic să schimbi acele lucruri. Așa că, votăm ca să punem liniștiți capul pe pernă noaptea, știind că am bifat o etapă din tot procesul de schimbare pe care ni-l dorim.

  1. Un sfat mișto primit de la bunica/ bunicul (sau cineva drag din copilărie).

M-am tot gândit la asta și cred că sfatul și exemplul pozitiv pe care mi l-am însușit de la bunici și cei dragi mie este mai mult din acțiunile lor, decât dintr-o discuție per se avută cu ei. Dar rămânem la bunici și la acele momente în care stai cu ei, te țin în brațe sau bunicul pe genunchi, și îți povestesc cu atâta dragoste, pasiune și sinceritate despre „apoi pe vremea mea…”. Băi, am iubit și o să iubesc întotdeauna acea puritate din glas și priviri și dragostea cu care părea că făceau ei lucrurile. Ați fost și voi acolo? Eu îmi doresc enorm să ajung la vârsta lor și să pot vorbi cu atâta drag despre viața mea.

  1. Ce obiceiuri sănătoase ai?

Alimentare? Apă cu lămâie dimineața. Te trezești rapid, nu știi ce te-a lovit, și taie pofta de mâncare nesănătoasă de dis de dimineață. I used to do a lot of chocolate in the morning. :))

Psihice? Încerc să înțeleg foarte mult oamenii din jurul meu și ce îi face să reacționeze așa. Unii ar spune că nu este așa de sănătos, dar eu așa funcționez.

  1. Cum ar suna un discurs al tău „Hai să facem bine” ținut în iad?

Pot să mă gândesc că i-aș spune asta lui Lucifer? Netflix fans, you all here with me? :))

Nu, nu. Pe bune acum… Iadu-i iad, plin de chestii negative, pentru că așa îl facem noi să pară. Oare nu găsim ceva bun de învățat și de acolo? Nu schimbăm percepții, dar hai să răsturnăm puțin perspectiva cu care privim lucrurile și oamenii din jurul nostru. Eu cred că o să fim uimiți…

N-ați pus aici loc de încheiere, dar simt cumva nevoia de nișteeeee… pupici cu sclipici. ^_^

 

 

Leave a Reply