Un om căra în spate un dram de naivitate. Ne vine în cap versul ăsta de la Iv cel Naiv acum, când ne punem să scriem despre bullying. Pentru că, atunci când ești mic, din naivitate o faci. Și câte războaie declanșezi în mintea unui copil fără să-ți dai seama! C-un simplu cuvânt. Apoi cuvântul devine pumn. Și pumnul devine o adevărată dramă. Și pentru cel care primește, și cel care dă, și martorul tăcut.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a ieșit cu un raport (2016) care arată că România se situează pe locul 3 dintre cele 42 de țări în care a fost investigat fenomenul ăsta.

Mai jos, cifrele negre din școlile și liceele României:

  • 220.000 de elevi de gimnaziu și liceu din România sunt bătuți în mod repetat de către colegii lor
  • 325.000 sunt umiliți în public
  • 390.000 sunt amenințați cu bătaia sau cu lovirea
  • în fiecare zi 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi
  • dintre cei aproximativ 1, 3 milioane de copii aparținând ciclurilor gimnazial și liceal, 400.000 sunt excluși din grupul de colegi (trei din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi, iar 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying la școală)
  • 17% dintre copiii de 11 ani au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară
  • 1 din 4 copii e umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor, 1 din 6 copii bătut în mod repetat, 1 din 5 copii umilește în mod repetat un alt copil la școală.

Pe de altă parte, bullying-ul poate fi și din partea profesorilor:

  • direct – prin amenințări, loviri sau abuz psihologic
  • indirect – prin pasivitatea și lipsa de reacție în fața propriilor elevi care sunt agresori sau victime.

“Consecințele psihologice sunt devastatatoare: depresie, ideație suicidară, concept de sine negativ, anxietate, vinovăție, retragere socială. Totodată, consecințele negative afectează nu doar sănătatea mintală a victimelor, ci și rezultatele academice, precum și motivația de a merge la școală și de a învăța”

Deși în liceu sau în școală se întâmplă mai des, bullying înseamnă și miștoul constant de un coleg care mănâncă în fiecare zi același lucru sau că are urechi clăpăuge. De colega aia care e mereu la dietă sau plânge des la birou sau e cea mai în vârstă din gașcă. Bullying e și prin ce trece Irina Rimes zilele astea.

Internetul zice că bullying-ul e un “fenomen”, dar noi credem că e mai mult spre… boală. Că agresorul nu o face din prea multe fericire și liniște el cu el. Iar efectele sunt devastatoare. La orice vârstă!

Suntem nesiguri și am fost crescuți cu o mie de frici. Viața e și așa grea, o bătălie constantă. Hai să nu ne facem unul altuia lupta asta și mai complicată. Nu avem copii, nu știm să dam sfaturi. De fapt, nu doar ca ne-mame nu suntem în măsură să dăm sfaturi, nici ca oameni. Așa că, dacă tu crezi sau vezi un caz care ar putea fi bullying (că e copil, coleg, prieten sau rudă), ia atitudine, nu închide ochii. Vorbește, întreabă, cere ajutor.

Leave a Reply