Mască, dezinfectant, distanță de siguranță. Cele trei reguli de aur pentru sănătatea fizică în pandemie. Dar pentru “cap” ce facem? Există o sfântă treime și pentru sănătatea mintală? 🙂 Andrei Moise, specialist ATLAS în psihoterapie, ne povestește despre pragmatism, logică (non-absolutistă) și concordanță empirică cu realitatea, într-un interviu lung, cu de toate.

Ne place Andrei Moise, că nu e genul de terapeut care te mângâie pe cap sau îți vorbește “din cărți”. Îți povestește despre studii, cifre, statistici și, mai ales, din experiența miilor de oameni care i-au trecut pragul (sau Zoom-ul 🙂 ). Pe scurt, ce-am reținut noi:
– muncim cu 48 de minute mai mult pe zi, ceea ce înseamnă că ne așteaptă burnout-ul.
– că micul dejun te ajută să ai un cap mai bun.
– deși pare la îndemână și mai safe, izolarea ne poate face și mai rău, mai bine “distanțați, nu izolați”.
– că ne stresăm din varii și multe motive, d-asta trebuie să ne analizăm bine reacțiile și motivele.
– o relație în #doi are nevoie de timp de calitate, plus un frenchie :).

– S-au schimbat mult problemele, nevoile oamenilor care făceau deja terapie cu ține, în perioada asta Covid? Cum, în ce fel?

Da și nu. Problemele au rămas, pandemia COVID-19 a generat noi factori stresori. Stresul poate fi definit ca un stimul intern sau extern care este perceput ca fiind important pentru individ, activează emoțiile și obține schimbări care pot pune în pericol sănătatea sau supraviețuirea. Răspunsul unui individ la stres este dat de interpretarea subiectivă pe care o are, influențată de gene, biologie, experiență de viață și tipar de personalitate, mai mult decât evenimentul în sine. Aceleași evenimente sau situații vor fi percepute diferit, având rezultate diferite. Ce este tolerabil pentru o persoană nu va fi și pentru alta. 

Factorii care pot genera stres pot fi grupați în factori psihosociali și factori de mediu.
Factorii psihosociali se împart în 4:

  • adaptare (schimbarea unui job, școală, familie)
  • frustrare (prejudecăți, discriminare, religie, generație, statut social, birocrație)
  • suprasolicitare (ocupațional, academic, domestic)
  • deprivare (plicitseală, singurătate).

Factorii de mediu se referă la stimuli care sunt în legătură cu relația noastră cu mediu și care produc răspunsuri prin mecanisme biologice. Acești stresori includ ritmuri biologice (ciclu somn-veghe, menstruație), zgomot, poluare și schimbări climatice.

Oamenii cu care făceam deja terapie știau cum să adopte un stil de gândire rațional și comportamente funcționale. Cu cei noi a fost puțin mai greu! 😊

– Câți oameni noi te-au contactat în perioada asta? A crescut nevoia oamenilor pentru terapie?

Am fost contactat de foarte multe persoane, n-aș ști să dau un procent. Pot spune că nevoia oamenilor a crescut. Partea bună este că avem o deschidere tot mai mare legată de mental health (sănătatea mintală) în România.

– Știm că nu suntem bine, vedem și cifrele, dar de ce se întâmplă asta? Psihologic vorbind, de ce suntem mai anxioși, deprimați, panicați? 

Datele* arată că pacienții bolnavi de SARS și MERS au prezentat dispoziție depresivă, anxietate și/sau insomnie. După ce aceștia s-au recuperat, 15% din ei au prezentat una sau mai multe din: tulburări ale somnului, amintiri intruzive, labilitate emoționala, probleme de concentrare, memorie afectată și oboseală.

Într-o meta-analiză, prevalența post-boală a fost 32% pentru PTSD (tulburarea de stres posttraumatic) și 15% pentru depresie și anxietate. Există dovezi pentru depresie, anxietate și tulburare de stres posttraumatică în stadiul post-boală al epidemiilor anterioare de coronavirus, dar există puține date despre COVID-19.

Rutinele ne dau un sentiment de securitate și control asupra mediului, iar acestea ne-au fost schimbate. Incertitudinea a mărit anxietatea, la fel și știrile. Pericol! Pericol! Pericol!

Discrepanța cognitivă este o problemă psihologică generatoare de distress care rezultă din modul eronat în care persoana interpretează realitatea, realitate care intră în discrepanță cu așteptările și dorințele sale. Aceasta este accentuată dacă individul nu are abilitățile necesare rezolvării unor situații reale pentru a le adapta expectanțelor și nevoilor sale. Cu alte cuvinte, dacă apare o diferența între cum mă aștept eu să fie realitatea și cum se prezintă, atunci am o discrepanță cogntivă care va determina modificări la nivel fiziologic, comportamental și emoțional.

Câți dintre noi nu am avut așteptări nerealiste de la anul 2020? 🙂

– Purtăm mască, ne spălăm pe mâini, păstrăm distanța de doi metri. Pentru cap ce trebuie să facem, care ar fi corespondentul acestor 3 lucruri? 🙂

O gândire rațională care îndeplinește trei criterii majore: pragmatism, logică (non-absolutistă) și concordanță empirică cu realitatea.

Să nu uităm de exercițiile fizice care stimulează și produc dopamină serotonină. Acestea au un impact pozitiv asupra nivelului de serotonină din creier.

– Cum abordăm, ce îi spunem, de unde începem… să vorbim cu cineva din familie sau un prieten, coleg, despre care credem că nu e ok, nu se simte bine?

Cred că cel mai important este să-l contactăm și să nu evităm. Îl întrebăm cu ce putem să-l ajutăm, în limita resurselor de care dispunem.

– Cum ne afectează Covid-19 la job? 

Pandemia ne-a mărit anxietatea, stresul și ne-a cauzat tulburări de somn. Toate acestea afectează performanța la locul de muncă. Persoanele care se simt copleșite, se simt foarte anxioase, au atacuri de panică, o tristețe persistentă sau alte reacții prelungite care afectează în mod negativ performanța la locul de muncă, trebuie să consulte un specialist de sănătate mintală, psiholog sau psihiatru.

– Dar în #doi? Ce probleme de cuplu întâlnești cel mai des în perioada asta?

Intoleranță la frustrare.

– Cum trecem peste panică “aoleu, părinții sunt în zona de risc, bunica e și așa bolnavă…”? Putem face ceva pentru ei, pentru noi?

Să respectăm distanța socială, să purtăm masca, să urmăm recomandările specialiștilor și să nu ne concentrăm pe ce nu putem controla.

– Ce i-ai spune / i-ai spus unui om care decide să se autoizoleze pe termen nelimitat? E o decizie bună? (întrebăm pentru… un prieten 🙂 )

Nu, cred că este o decizie greșită cu consecințe negative. Un studiu făcut de cei de la Harvard University, care s-a desfășurat pe o durată de 74 de ani, a descoperit că izolarea socială (chiar și când nu este însoțită de sentimente de singurătate) este asociată cu un risc de moarte prematură mai mare cu 50% până la 90%. Este aproape egal cu riscul în cazul fumatului și mai mare decât cel al obezității sau al lipsei de efort fizic.

Distanțați, nu izolați!

– Cu telefonul / laptopul ce face? Viața ni s-a mutat TOATĂ pe net, mergem rar sau deloc la birou, ne vine des să aruncăm cu ele pe geam. Cum facem? 🙂

Nu le aruncăm, avem nevoie de ele. Pandemia a dus la creșterea timpului de lucru cu 48 de minute, la sporirea numărului ședințelor și întâlnirilor și la un număr mai mare de mesaje electronice trimise, arată un studiu la care au participat 3,1 milioane de persoane din America de Nord, Europa și Orientul Mjilociu.

Să respectăm programul de lucru, aveți grijă la burnout!

– Ne recomanzi un film? O carte? Să ne ajute la cap un pic? 🙂

The mind explained – Netflix și Daniel Gilbert – În căutarea fericirii.

– Chiar, ziua unui psiholog cum arată?

Plină. Nu ratez micul dejun “Those who eat breakfast în the morning are mentally sharper to those who don’t”. Dublu espresso este următorul, niciodată pe stomacul gol (poate crește anxietatea), îl scot pe Mură (my frenchie) afară în parc cu prietena, 1-2h de citit/research/cursuri, ședințe-ședințe-ședințe (psihoterapie online) și puțin sport la final. Chiar dacă lucrăm mult, până la 10 pm -11pm, seara dedicăm timp pentru a sta împreună. Dacă vă doriți o relație fericită și de lungă durata, quality time-ul este important.

– Au și psihologii fricile lor? Tu cum te simți? 🙂

Toți avem, să nu uităm că frica și anxietatea au rolul lor, ne-au ajutat să supraviețuim. Doar pentru că le catalogăm drept emoții negative nu înseamnă că sunt dezadaptative. Problemele apar atunci când intensitatea și frecvența lor sunt excesive, provoacă suferință sau afectează domeniile importante de funcționare.

 

*La final, un studiu al celor de la UCL (University College London) Institute of Mental Health, recent apărut în piață: „Principalele noastre constatări sunt că SARS (Sindrom Acut Respirator Sever), MERS (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu ) -deci, COVID-19 provoacă semne de delir. Există dovezi de depresie, anxietate, oboseală și tulburare de stres posttraumatică în stadiul post-boală anterior epidemii de coronavirus, dar încă există puține date despre COVID-19.

Din ce avem, datele arată că în rândul pacienților bolnavi acut de SARS și MERS, 28% au prezentat confuzie, 33% au avut dispoziție deprimată, 36% au avut anxietate, 34% au suferit de memorie afectată și 42% au avut insomnie.

După recuperarea de la SARS și MERS, tulburarea de somn, reamintirea frecventă a amintirilor traumatice, labilitatea emoțională, concentrarea afectată, oboseala și memoria afectată au fost raportate la mai mult de 15% dintre pacienți în timpul unei perioade de urmărire care a cuprins între 6 săptămâni și 39 de luni.

La pacienții bolnavi acut de COVID-19 sever, datele disponibile sugerează că 65% prezintă delir, 69% au agitație după retragerea sedării și 21% au modificat conștiința.

Într-un studiu, 33% dintre pacienți au prezentat sindromul disexecutiv la externare, caracterizat prin simptome precum neatenție, dezorientare sau mișcări prost organizate ca răspuns la comandă. În prezent, datele sunt foarte limitate în ceea ce privește pacienții care și-au revenit din COVID-19.

Pentru a evita o criză de sănătate mintală pe scară largă, sperăm ca persoanelor care au fost spitalizate cu COVID-19 să li se ofere sprijin și să fie monitorizate după ce se vor recupera pentru a se asigura că nu dezvoltă boli mintale și pot avea acces la tratament dacă este nevoie”.

📸 de aici

Leave a Reply